Arhive lunare: iunie 2013

Cum, sexisme?

Ploua. Discuții latente la 4 dimineața. Îmi povestea o prietenă despre aventura dintre două femei și cum sunt ele privite. Spuneam că-s cinică, că deși susțin orice alăturare între oameni, și eu privesc conexiunea publică diferit, nu prea mi-e clar … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Etichetat , , , , , , , | 11 comentarii

Limonadă cu mentă.

Te-am așteptat zile-n șir, și-ai venit. Așa cum mi-ai promis, așa cum m-ai învățat. Începeam să mă sting iar în amintiri, dar tu mă prinzi mereu și mă salvezi. De-aia ești special. Știi să ai grijă de oamenii care-aleargă. Ne-am … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Etichetat , , , , , , | 3 comentarii

Metafizic.

Minciuni. Ploaia spală păcate.

Publicat în Uncategorized | Etichetat , , | 2 comentarii

Veritas.

Erau doi bătrâni care abia mai mergeau, dar se țineau strâns de mână și-și plimbau câinele seara. Eu eram tot acolo, ca-n fiecare seară; te-așteptam pe banca noastră, poate te vei întoarce cândva. Puteam să fim. N-am mai apucat să-ți … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Etichetat , , , | Lasă un comentariu

Astăzi am primit flori de mătase.

Azi a fost o zi mare. Am început să port din nou fundițe-n păr și mi-am spălat păcatele. Am stat mult în oglindă să-mi aleg panglica, sper c-am fost frumoasă. Așa mi-a spus o bătrână-n lift, „vai mami ce frumoasă … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Despre oameni frumoși…și despre mine.

Sunt oameni care te omoară și sunt oameni care te omoară și-ți deschid ochii. Aceia sunt oameni speciali. Cei peste care oameni ca mine trec fără milă și-apoi nu-i mai găsesc. De mică am avut o emoție bizară. Am ignorat, … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Etichetat , , , , , | 2 comentarii

Tic, tac.

Azi nu sunt, doar prin alte ape. Nu mi-e dor de nimeni și nimic, îmi simt lipsurile. Aș pleca. Aș pleca cu primul străin departe, să mă rătăcesc și mai mult. În altă dimensiune, cu un întreg. Tic, tac.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Actul I.

Era un om care nu aplauda niciodată, dar inspira arta mai presus ca toți. Sunt absorbită. Du-mă într-o sală plină de oameni și m-ai pierdut într-o clipită. Nimic nu emană mai mult mister decât ființa umană, chiar și cel mai … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Tranziții.

Parc-aș vrea să urlu. Mă arde înăuntrul. Eu nu pierd oameni, îi alung, apoi îi regret și nu mă vindec. N-am ținut niciodată de oamenii care încercau să aibă grijă de mine; poate-i percepeam ca pe o amenințare, poate s-ar … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Deci, trecut rămâne și azi.

Am dat peste o poză care spune cam așa: Ca să nu mai spun de câte ori am auzit „Trebuie să renunți la trecut/ Trăiești în trecut” și alte variațiuni pe temă. Pe mine mă bufnește râsul la o așa … Continuă lectura

Publicat în Uncategorized | Etichetat , , , , , | 4 comentarii